Mișcările și axele strungului

Potrivit multor experți, strunjirea a fost prima operație de prelucrare care a dat naștere unei mașini-unelte. Strungul se bazează pe câteva mișcări foarte simple, care l-au ajutat să devină una dintre cele mai folosite mașini în atelierele de prelucrări mecanice. Însă aceste mișcări nu ar fi posibile fără axele strungului, care sunt elementul-cheie al acestei prelucrări.

Mișcările strungului

Pe piață există numeroase tipuri de strunguri. Putem găsi strunguri automate, paralele, verticale și cu comandă numerică computerizată CNC; acestea din urmă sunt cele mai cunoscute, datorită numeroaselor beneficii și funcționalități pentru industrie. Fiecare strung, cu excepția celui CNC, care este capabil să realizeze toate lucrările, are sarcini specifice. Astfel, un strung poate crea piese cilindrice sau conice, dar poate și găuri, tăia, șlefui sau canela aceste piese. Totul depinde de strung, de scula folosită și de mișcarea realizată.

Înainte de a vorbi despre axele strungului este important să vorbim despre mișcările pe care le realizează această mașină-unealtă, deoarece axele și mișcarea merg mână în mână la strunjire. Piesa este cea care se rotește, iar mișcarea pe care o realizează se numește de obicei „mișcare de lucru”. Curios este că, deși piesa se rotește, scula este cea care se apropie de piesă pentru a face tăierea. Cu acest sistem, strungul are trei mișcări:

• Mișcarea de rotație sau mișcarea de așchiere prin rotirea piesei. Este mișcarea cea mai folosită. Piesa se așază pe un ax care se rotește, astfel încât piesa însăși să se rotească în jurul propriei axe. Pentru ca prelucrarea prin îndepărtare de așchii să funcționeze, trebuie folosit un tăiș care să permită îndepărtarea materialului. Dacă se alege scula potrivită, precum și cele mai bune condiții pentru realizarea lucrării, rezultatele vor fi foarte precise.
• Mișcarea de avans. În această mișcare a strungului, scula așchietoare este cea care se deplasează paralel cu piesa, printr-o mișcare rectilinie. Această mișcare servește la definirea conturului piesei de prelucrat.
• Mișcarea de pătrundere sau de adâncime. În această mișcare, scula este cea care intră în piesă, tăind-o și determinând adâncimea tăieturilor executate.

Axele strungului

La mașinile-unelte cu comandă numerică se folosește conceptul de axe pentru a denumi direcțiile pe care le urmează diferitele deplasări ale părților mobile ale mașinii. Printre aceste părți se află masa, sania transversală sau cea longitudinală. Axele strungului sunt doar două: X y Z. Dintre aceste două axe, axa Z realizează o mișcare longitudinală de-a lungul axei principale a strungului; la rândul ei, axa X realizează mișcarea transversală și perpendiculară pe axa principală a strungului.

Și cum se leagă mișcările de axele strungului? Aici constatăm că, în cele trei tipuri de mișcări descrise mai sus (rotație, avans și pătrundere), axele joacă un rol-cheie. Mișcarea de așchiere sau de rotație are loc între suprafața piesei și scula care se deplasează; în această mișcare, piesa se rotește în jurul axei Z în timp ce scula se poate deplasa pe oricare dintre cele două axe ale strungului.

În mișcarea de avans, scula se poate deplasa de asemenea de-a lungul celor două axe ale acestei mașini-unelte; dacă se deplasează pe axa Z, atunci se execută o strunjire cilindrică a piesei; dimpotrivă, dacă se deplasează pe axa X, spunem că are loc o strunjire frontală a piesei de prelucrat. În ultima mișcare, cea de adâncime de așchiere sau de pătrundere, scula se va deplasa întotdeauna pe axa X cu scopul de a îndepărta o parte din stratul superior al piesei. 

Prelucrarea pe trei axe

Printre mașinile-unelte cu comandă numerică computerizată există strunguri cu trei axe. Acestea pot realiza o prelucrare în care sculele, controlate de un calculator, se deplasează pe trei axe. Mișcările pe care le realizează sculele acestor mașini sunt foarte precise și de mare viteză. Mișcarea acestor axe se realizează prin suportul care fixează piesa. 

Acest tip de strunguri care funcționează cu trei axe aduc numeroase avantaje atelierelor. De exemplu, reduc timpul de lucru, deoarece piesele nu trebuie poziționate de mai multe ori de către operator; finisarea este mult mai bună, mai rafinată, datorită mișcărilor tangențiale realizate de sculă în timp ce strungul lucrează și, în sfârșit, se pot crea piese foarte complexe.